Inteligența spirituală – superputerea unui antreprenor

Satya Nadella spunea în cartea sa, Hit Refresh: The Quest to Rediscover Microsoft’s Soul and Imagine a Better Future for Everyone, că aceste calități „vor deveni deveni și mai prețioase într-o lume în care torentul de tehnologie va perturba status quo-ul, mai mult ca niciodată”.

Despre liderii slujitori putem vorbi și ca fiind smeriți, fără să fie, așa cum s-ar părea la prima vedere, modești, umili, cu o încredere scăzută în sine sau fraieri și ușor de prostit; dimpotrivă, ei își știu clar care le este valoarea și rostul în lume și în echipa pe care o conduc. Ei sunt genul de oameni pe care nu îi vezi în față, ci în mijlocul oamenilor, încurajându-i să fie autonomi și responsabili, punându-i în lumină și făcându-i să se simtă importanți și în siguranță.

Pare paradoxal și desuet să vorbești despre smerenie în afaceri în era tehnologiei; acest termen împrumutat din limbajul teologic-etic-moral nu are la prima vedere nici o legătură cu liderul modern - vizionar și curajos. Și totuși…

„Măririle schimbă firile” spunea teologul cărturar Antim Ivireanu, cu ceva secole în urmă. Uitați-vă în companii, în firme, la orice vârf de instituție și veți vedea că lucrurile nu s-au schimbat prea mult. În absența smereniei, puterea te poate face să derapezi ușor înspre obsesie, dorința de avea mereu totul sub control, de a-i manipula pe cei din jur pentru a-și atinge scopurile. La polul opus, liderul slujitor e „cel care mănâncă ultimul”, cel care se asigură că oamenii lui lucrează într-un mediu sigur, în care se pot dezvolta profesional, personal, în care pot explora fără teama de a greși, în care se simt utili și valorizați. E cel care îi va trata pe toți ca pe egalii săi fiindcă vede în angajații lui oamenii și nu doar la ce îi pot fi lui de folos.

Un teolog român care lucrează cu antreprenorii și pe care îl puteți urmări în interviul din link spunea: „Inteligența spirituală în companii e și aur și explozibil. Dacă nu o gestionăm cum trebuie, riscăm să pierdem oamenii. E atât de tare acest ingredient, tocmai de aceea felul în care folosim această enzimă e o artă. Dar fără ea, viața economică nu ar avea nici un gust. Dacă știm să dozăm bine astfel încât „să dăm gust” antreprizei, împlinind și dezideratele unui plan de afaceri, e o reușită imensă. E o întreprindere pe termen lung. Fără spiritualitate, nu e există viitor, ecologie, economie sustenabilă, o viziune despre om și societate care pot să le salveze pe amândouă odată. Pentru că poți salva omul și distruge societatea. Sau invers. Când un lider deprinde bucuria de a se instrui spiritual, toate aceste neplăceri vor fi abordate altfel. Ca prilejuri de a se dezvolta spiritual.”

Liderul slujitor știe să motiveze, să dea sens, să vadă scopul mai înalt al misiunii sale. E primul care recunoaște când a greșit și se întreabă ce poate învăța din asta. E omul înțelept care nu îți va spune niciodată cum să îți faci mai bine jobul, ci va întreba cum poate ajuta astfel încât tu să poți faci mai bine ceea ce ai de îndeplinit. Ca în celebra replică a dr. Max Goodwin din „Spitalul Bellevue” – „how can I help?” El e prototipul liderului slujitor pe care sper să nu îl vedeți doar în filme. Cu atât mai mult cu cât în perioada aceasta atât de provocatoare a pandemiei, e important de văzut felul în care inteligența spirituală poate fi de folos liderilor în supraviețuirea afacerilor.