Starea presei în pandemie – probleme și soluții

Fiecare criză economică ce trece peste noi slăbește tot mai mult din puterea presei. Dacă prima criză din 2008-2010 a înjumătățit redacții, bugete de publicitate și a dublat sau triplat volumul de muncă pentru jurnaliști, cu impact major asupra presei scrise, actuala pandemie și recesiunea care-i va urma va spulbera probabil fragila regrupare pe care presa o reușise în ultimii ani. Ca și data trecută, printul va avea de suferit cel mai mult și nu puține sunt vocile care spun că această lovitură economică îl va face să dispară. Cea mai mare parte din presa scrisă s-a mutat în online, iar social media tinde să acapareze atenția publicului și să înlocuiască media, nu fără derapaje precum manipularea ori lipsa de transparență. Trăim într-o lume a comercializării excesive, a politizării și a tabloidizării, a fake news-urilor care ne invadează și a schimbărilor tehnologice exponențiale. Consumăm informație într-o lume în care ritmul transformărilor crește exponențial. Actuala pandemie s-a transformat într-un război informațional care ne forțează cu atât mai mult să facem față matricei VUCAD (rezistența la volatilitate, incertitudine, ambiguitate, perturbare). Presa se rescrie și își redefinește canalele de comunicare, încrederea publicului în informație scade, atenția se mută în rețelele sociale, oamenii vor să devină ei înșiși creatori de conținut. Fenomenul fake news a luat o amploare uriașă, ceea ce i-a determinat pe decidenții Facebook să angajeze jurnaliști care să discearnă fake news de real news. În ultimii ani, asistăm la un fenomen social cu consecințe grave asupra societății: degradarea presei și vulnerabilizarea profesiei de jurnalist care are nevoie, mai mult ca oricând, de reziliență. Asupra jurnaliștilor se exercită o uriașă presiune de timp, prin diminuarea redacțiilor și, implicit, creșterea volumului de sarcini, dar și prin abuzuri manageriale reflectate în contracte de muncă în defavoarea jurnaliștilor, salarii scăzute, lipsă de protecție socială. Jurnaliștii sunt printre cei mai prost plătiți angajați în România. Amintiți-vă cum era perceput jurnalistul înaintea erei digitale sau acum 30 de ani, imediat după Revoluție – ca un salvator venit să scoată la lumină adevăruri, să demaște nereguli și delapidatori, să scoată din necazuri oameni năpăstuiți. De la jurnalistul salvator am ajuns azi la jurnalistul agasant, executant, incomod și cel, mai trist, jurnalistul mercenar, plătit să servească unor interese obscure. Ce a mai rămas din presă, cea de-a patra putere în stat, supranumită și „câinele de pază al societății”? O tristă versiune a lui, care a uitat să latre, care e alungat, bruscat, înfometat, ca mai apoi să fie dresat să dea frumos din coadă pentru politicieni sau să adulmece cele mai sordide subiecte. Amenințat, intimidat și chiar decapitat, dacă interesele sunt prea mari. Transformat în oaia neagră a societății și lăsat să se zbată pe modul de supraviețuire. Afectată profund de lipsa de considerație și de respect, cea de a patra putere în stat este în derivă și trage după ea întreaga societate. Avem nevoie de valori pe care să putem construi solid, pe termen lung. La fel ca toate domeniile, și presa trece prin redefiniri ale procesului de comunicare și implicit ale valorilor care stau la baza acestui proces de comunicare. Prin 2Value, ne propunem să readucem valoarea și onestitatea în conținutul media, susținând jurnaliștii să fie recunoscuți, valorizați și recompensați. Accesul în platformă se face prin crearea unui cont care este gratuit pentru jurnaliști. Aceștia au la dispoziție filtre care să-i sprijine pentru a găsi rapid știrile din domeniilor lor de interes. Platforma 2Value are ca scop armonizarea modului în care comunică jurnaliștii și companiile, aducând într-un singur loc atât cererea, cât și oferta de informații, și facilitând acest proces pentru ambele părți. În ceea ce-i privește pe jurnaliști, beneficiile constau în obținerea mult mai rapidă a unui conținut de calitate, cu impact mare, venituri suplimentare rezultate din editarea materialelor furnizate de companii, în timp ce companiile vor avea acces la media într-o formă valoroasă, cu un plus de credibilitate, la costuri semnificativ reduse.
Tehnologia înlesnește acest proces, punând accent pe valoarea care generează, la rândul ei, valoare.