Daniela Palade Teodorescu / 19.05.2021 / 12:42

Europa dă tonul libertății presei

Parafrazând concluzia raportului de cercetare calitativă „Starea Presei”*, până la urmă, presa dintr-o anume țară nu poate fi nici mai rea, nici mai bună decât societatea pe care o reflectă și pe care o reprezintă. O dovedește și Raportul Asociației Reporteri Fără Frontiere din aprilie 2021 care ne arată o hartă a libertății presei cu tot mai puține zone albe, curate, care exprimă calificativul „bine”. În vreme de pandemie, multe dintre acestea au virat înspre galben, în cel mai bun caz, ceea ce înseamnă doar „mulțumitor”. Doar în 12 din cele 180 de ţări din lume analizate), situaţia presei este „bună”, așadar mai puțin de 7% din ţări apar în zona albă pe harta libertăţii presei.

Africa rămâne continentul cel mai periculos pentru jurnaliști – 23 din 48 de țări fiind semnalate prin culoarea roșie (situație grea) și neagră (situație foarte gravă).

Libertatea presei este esențială pentru o societate democratică, în care cetățenii au acces la informații credibile, din surse sigure, și, în consecință, pot lua decizii responsabile. Libertatea presei înseamnă siguranță, responsabilitate, asumare.

Nu e de mirare că primul loc în lume la respectarea libertății presei se află, pentru al patrulea an la rând, Norvegia, urmată de alte țări nordice - Finlanda, Danemarca și Suedia. În Top 10 al țărilor cu cea mai puternică și respectată presă se situează, în ordine descrescătoare, Olanda, Jamaica, Costa Rica, Elveția, Noua Zeelandă și Portugalia. 9 din cele 12 prime clasate sunt state europene, ceea ce face ca Europa să fie reperul care impune standardele de democrație în media.

La polul opus, se situează Coreea de Nord (180), Turkmenistan (179), Eritreea (178) și China, pe locul 177, acuzată că nu se dă în lături de la nimic „pentru a impune o nouă ordine mondială mediatică”, susține raportul dat de Reporteri Fără Frontiere. În contextul pandemiei de coronavirus, publicul din întreaga lume a asistat la controlul strict exercitat de statul chinez asupra știrilor și informațiilor transmise în pandemie. La coada clasamentului se află Arabia Saudită (170) şi Siria (173).

Raportul semnalează o concluzie tristă – „jurnalismul, ca vaccin contra dezinformării, este blocat în peste 130 de ţări din lume”.

România a coborât pe locul 48, un loc de pe poziția 47 pe care se afla anul trecut. Un loc bun dacă ne comparăm cu vecinii noștri: Ungaria - 89, Republica Moldova - 91, Serbia - 93, Ucraina – 96, Bulgaria - 111.

Marea Britanie, patria democrației, e doar pe locul 33. Christian Mihr, președintele organizației Reporteri Fără Frontiere, susține că Marea Britanie și-ar fi încălcat obligațiile de respectare a statului de drept, dând astfel lumii întregi un semnal dezastruos privind libertatea presei. Germania a coborât pe locul 13 din cauza intensificării violenței împotriva jurnaliștilor, mai ales în timăul demonstrațiilor împotriva măsurilor anti-coronavirus.

Sub pretextul contracarării avalanșei de Fake News, multe țări limitează libertatea presei susținând că, de fapt, combat răspândirea știrilor false. În Rusia (150), India (142), Filipine (138) și Vietnam (175), dezinformarea e comandată chiar de către guvernanți, care angajează trolli ce postează în social media pentru a influența opinia publică.

SUA (45) se confruntă cu ura și ostilitatea răspândite de președinți aleși democratic. La fel și Brazilia (107), unde populiștii instigă împotriva mass media.

Problemele financiare ale instituțiilor de presă, multe dintre ele dependente de publicitate, controlul politic și creșterea costurilor de producție au generat în plus subdimensionarea redacțiilor și, implicit scăderea calității conținutului furnizat. Țările în care acest fenomen este evident sunt România, SUA, Argentina, Bulgaria, Slovenia sau Slovacia.

* Până la urmă, presa din România nu este nici mai rea, nici mai bună decât societatea românească; jurnaliștii sunt și ei tot crescuți și educați în această societate, și se aplică aproximativ aceleași principii peste tot. Este una dintre principalele concluzii ale Raportului de cercetare calitativă „Starea presei”, realizat de TUDOR Communication împreună cu Brennan Group în aprilie 2020.

Despre toate aceste probleme, dar și soluțiile lor, am discutat într-o ediție specială a dezbaterilor #2valueTALKS dedicată Zilei Mondiale a Libertății Presei, pe care o puteți accesa în link.

Această ediție face parte din Campania lansată de Tudor Communication #respectjurnalistii și dezbate starea presei în pandemie, cu jurnaliști consacrați – Andra Miron (redactor șef Euronews România), Cătălin Striblea (realizator de emisiuni radio la Europa FM) și Brîndușa Armanca (profesoară universitară, Senior Editor la Radio Europa Liberă și Revista 22, membră în Consiliul de Etică și Arbitraj al Association of European Journalists, Bruxelles și în Convenția Organizațiilor de Media). Dezbaterea e moderată de Mihaela Raluca Tudor, CEO Tudor Communication, și Daniela Palade Teodorescu, director editorial Tudor Communication.

LINK VIDEO: https://www.facebook.com/TudorCom/videos/296877698642628

SHARE:

CELE MAI CITITE ȘTIRI

De la remotopia la biroul hibrid

Cum poți schimba o lume ne-bună? Fii bun!

SOS – ne mor profesioniștii!